PRIMĂRIA BOCŞA

● Până la 1943 au existat comunele Bocşa Montană, Vasiova şi Bocşa Română, iar din acel an primele două comune s-au contopit, formând Bocşa Vasiovei; ca urmare a aplicării Legii nr. 3 din 31 XII 1960, Bocşa Vasiovei s-a unit cu Bocşa Română, formând oraşul Bocşa de astăzi.

● Depresiunea Bocşei este reprezentată de urme ale civilizaţiei materiale încă din epoca neolitică, apoi în epoca bronzului şi a fierului (Colţan, perimetrul dintre Bocşa Română şi Ramna, Valea Godinovei etc.);

● Continuitatea romană a zonei poate fi ilustrată prin exploatarea filoanelor de aur de la Cracul de Aur din Munţii Moraviţei, descoperirea unui depozit de 119 monede romane de argint etc.;

● La începutul Evului Mediu, Bocşa făcea parte din districtul Cuieşti, cu centrul administrativ la Cetatea de la ,,Buza Turcului”;

● Începutul atestării documentare a Bocşei este anul 1331, localitatea fiind amintită într-un document de impozitare papală;

● Dispariţia districtului Cuieşti ca mod de organizare administrativă românească s-a produs la sfârşitul secolului XIV şi începutul secolului XV. Din secolul XVI, cetatea îşi schimbă numele, fiind menţionată de aici înainte Bocşa;  

● Prima atestare documentară a Vasiovei apare în anul 1437;

● Bocşa Română este atestată documentar pentru prima oară în anul 1595;

● Între 1552-1555, cetatea Bocşei s-a aflat sub ocupaţia otomană, fiind subordonată direct beglerbegului de Timişoara. După o stăpânire succesivă a cetăţii de către turci, austrieci şi maghiarii din Transilvania, în 1695 cetatea Bocşei este distrusă definitiv de către austrieci;

● Anul 1719 reprezintă anul începutului metalurgiei la Bocşa (primul cuptor de topit minereu de cupru şi fier de la Neuwerk, ridicat de maistrul Friedrich Freiberg);

● 1722 – La Bocşa Montană este ridicată o forjă cu trei ciocane, iar la Altwerk o altă forjă cu două ciocane;

● În 1725 la Bocşa Montană se construieşte primul cuptor de topit minereul de fier şi prima forjă;

● 1737-1739 – Răscoala antihabsburgică din Banatul Montan care s-a extins şi asupra comunităţilor bocşene. Atunci au fost distruse cuptoarele metalurgice de la Altwerk şi Florianwerk, românii localnici aliindu-se cu trupele otomane;

● 1767-1770 – Construirea primului furnal la Bocşa Montană; 1780 – ridicarea a încă două cuptoare şi două forje la Bocşa Montană;

● În 1772 se stabilesc limitele teritoriale şi de exploatare industrială între Altwerk, Neuwerk şi Florianwerk;

● În 1780, Maria Teresia finalizează lucrările de construcţie a unui sanatoriu pentru afecţiunile pulmonare datorită proprietăţilor curative ale aerului din Bocşa Montană;

● 1825 – Crearea coloniei Kohldorf şi a cartierului Măgura;

● 1848-1849 – Evenimentele revoluţionare au găsit populaţia Bocşei alături de husarii maiorului Ludovic Asboti împotriva trupelor de graniţă conduse de generalul austriac Appel. Revoluţia a fost înfrântă în ziua de 24 decembrie 1848 la baricada de la Podul Mic şi de la Vasiova;

● 1850 – Din perspectiva administrării industriale imperiale, Bocşa cuprindea cinci comunităţi: Florian sau Hauptwerk, Nepomuk sau Neuwerk, Altwerk, Kohldorf (satul de cărbunari), Măgura;

● 1855 – Preluarea Uzinelor Metalurgice din Bocşa de către StEG;

● 1865 – Deschiderea lucrărilor canalului Eruga şi a canalului de la Bichiştin;

● 1865-1869 – Construirea la Bocşa Montană a două furnale moderne noi;

● La 1870, StEG-ul amenajează la Bründl un perimetru de petrecere a timpului liber (un restaurant, o bază de tir în stil elveţian, ştrandul Paradis, un iaz cu crapi de pescuit);

● Prima linie de cale ferată a fost tronsonul deschis între Voiteg şi Vasiova – 6 septembrie 1874. Cel de-al doilea tronson a fost deschis în 1892 pe distanţa Vasiova-Reşiţa.

● 1880 – Arhitectul A. Diaconovici finalizează lucrările de construcţie ale Casei de Economii din Bocşa Montană;

● 1896 – Închiderea Uzinelor Metalurgice din Bocşa, în special a furnalului înalt de la Bocşa Montană;

● 1898 – Finalizarea lucrărilor primei hidrocentrale de la Bocşa Montană;

● 1898 – StEG-ul construieşte Fabrica de unelte agricole din Bocşa Română, cea care se va extinde şi îşi va diversifica producţia devenind cel mai important agent economic vreme de 100 de ani în spaţiul bocşean. De-a lungul timpului, ea va beneficia de mai multe denumiri, precum: I.C.M.M.A., U.C.M.M.A., U.C.M.B., I.C.M.B., C.M.B.-SA;

● 1910 – Electrificarea publică stradală a două tronsoane din Bocşa Montană şi Vasiova

● 1911 – Deschiderea Băncii de Credit şi a Poştei în localul instituţiei Primăriei de astăzi;

● La 24 noiembrie, Consiliul Naţional Român Local îşi alege delegaţii Cercului Electoral Bocşa care îi vor reprezenta pe bocşeni la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia. La Marea Unire, cele trei comunităţi bocşene au fost reprezentate de 19 delegaţi deplini şi supleanţi;

● 1927 – Michael Francisc Weber modernizează tehnologia de măcinare de la Bocşa Română prin instalarea unui motor Deutz de fabricaţie germană;

● În 1931, printr-o decizie a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Bocşa Montană este declarată Staţiune Balneoclimaterică;

● 1935 – Sindicatul muncitorilor din Fabrica de Maşini Agricole construieşte voluntar clădirea Casei Muncitoreşti de la Bocşa Română;

● 1936 – Bocşa Montană devine centru administrativ de plasă, sediul unei judecătorii de ocol şi a două protopopiate (unul greco-catolic şi altul ortodox);

● În perioada interbelică, Bocşa Montană avea aspect citadin, existând trei restaurante (Lupu, Becker, Unirea), hotelul ,,Cerbul de Aur”, câteva pensiuni, Camera de Credit şi Poşta.

● 1954 – Se constituie Întreprinderea Minieră Bocşa;

● 1961 – Se construieşte o staţie de spălare şi sortare a minereurilor feroase şi neferoase;

● 1968-1982 – Construirea complexului de locuinţe Nufărul (MFA)

● 1972 – I. C. M. B. este dotată cu o modernă Fabrică de Oxigen;

● 1970-1982 – Crearea Complexului Agroindustrial prin ridicarea unor ferme avicole şi de creşterea iepurilor de pe Calea Binişului şi Valea Grozei.

● Dacă în perioada interbelică Bocşa a fost bine reprezentată în sistemul bancar (Casa de Economii, Camera de Credit etc.), în perioada comunistă sistemul bancar a fost redus doar la o filială CEC. Actualmente, Bocşa este reprezentată de următoarele instituţii bancare: Banca Transilvania, BCR, BRD, Reiffeisen Bank, CEC Bank.

● După 1990, oraşul cunoaşte procesul de privatizare în economie şi servicii, cei mai mulţi agenţi economici exploatează şi prelucrează materialul lemnos din zonă, produc mobilă pentru uzul intern şi extern, alţi agenţi economici continuă tradiţia construcţiilor metalice, iar alţii nou-înfiinţaţi au ca obiect de activitate mineritul de suprafaţă. O importanţă deosebită o reprezintă agenţii economici producători şi prelucrători de produse avicole şi porcine. Conform cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în plan urbanistic local cei mai importanţi agenţi economici sunt: S. C. JUMBO SRL, S. C. COLLINI S. R. L., S. C. AVIA AGROBANAT  S. R. L., S. C. MOBIL COM S. R. L., S. C. ELECTROECHIPAMENT S. R. L., S. C. AUTO TRANS MAN S. R. L., S. C. PLAST LASGO S. R. L., S. C. THIROM PRECISION ENGINEERING S. R. L. etc. [1]

● Populația Bocşei, conform ultimului recensământ general din 2011, înseamnă un total de 15.841 locuitori cu domiciliul stabil.