PRIMĂRIA BROŞTENI

Oraşul Broşteni se află amplasat în partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al râului Bistriţa, fiind imprejumuit de munţii Bistriţei şi munţii Stânişoara având următoarele coordonate geografice 47 14’20’’ latitudine nordica şi 23 21’10” latitudine estica.

Localiatatea se învecinează la nord cu comunele Crucea şi Ostra din judeţul Suceava, la sud comuna Bilbor din judeţul Harghita, la est comuna Borca din judeţul Neamţ iar la vest comuna Panaci din judeţul Suceava.

Suprafaţa localităţii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperită cu păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră.

Oraşul are un număr de 6.795 de locuitori care locuiesc în cadrul oraşului şi în satele componente ale acestuia: Cotârgaşi, Holda, Holdiţa, Frasin, Pietroasa, Dârmoxa.

Cea mai veche menţiune documentară ce se referă direct la zona Broştenilor este documentul dat de Moise Movilă  din Hârlău la 26 octombrie 1630, reprodus şi de N. Iorga . Acest document reproducea „Uricul cel vechiu” dat de Ştefan cel Mare în 1488, prin care făce o danie ce înzestrează mănăstirea Voroneţ cu o moşie – branişte- în care întra şi partea din valea Bistriţei ce formează astăzi localităţile Broşteni şi Crucea.

Teritoriul localităţii a făcut parte din braniştea mănăstirii Voroneţ din 1488 până în anul 1807.

Din anul 1807 Broştenii intră în stăpânirea familiei Balş care o stăpâneşte până în 1877.  În  aceasată perioadă localitatea cunoaşte importante progrese economice, în această zonă îşi fac apariţia negustorii de lemne turci,evrei, italieni, se îmulţesc fierăstraiele pentru lemn, se dezvoltă creşterea animalelor.

Din anul 1877 Broştenii intră în stăpânirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpără de la urmaşii lui Al. Balş.

Epoca modernă a constituit pentru localitatea Broşteni o perioadă de mari schimbări şi progrese.

Configuraţia generală a reliefului din zona oraşului este muntos-înaltă. Ambianţa zonei prezintă două caractere geomorfice distincte: creste care sunt în general bine pronunţate şi văi foarte accidentate în special spre obârşiile pâraelor iar în partea inferioară văile principale sunt în general bine pronunţate şi văi foarte accidentate în special în obârşiile pâraelor iar în partea inferioară văile principale sunt mai largi.

Altitudinea variază între 650 m în Broşteni şi 1700 m limita superioară împădurită iar altitudinea cea mai frecvent întâlnită este de 900m.

Zona în care se află localitatea Broşteni este în apropierea munţilor: Călimani, Rarău, Budacu, Vf. Puzdra, Vf. Goia.

Reţeaua hidrogarfică a zonei este specifică regiunilor muntoase. Pe râul Bistriţa şi pe afluienţii săi cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu pantă abruptă şi un procent de despădurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 

Oraşul Broşpteni este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistriţa de-a lungul căreia se află aşezările localnicilor şi în care se varsă afluenţii din zona localităţii cum ar fi: pâraele  Neagra, Puzdra, Holdiţa, Cotârgaşi, Pietroasa, Barnar, etc.