PRIMĂRIA CÂRLIBABA

Prima atestare documentară, de la care localitatea îsi are numele, o aflăm din scrisoarea pârcălabului Sucevei, Mihaly Tolnay, datată din 1595 şi în baza căreia Nicolae Iorga a transcris \"hidronimul Cârlibaba\" sub forma de Cramabahalu. În ceea ce priveşte toponimele localităţilor de pe teritoriul comunei, acestea sunt menţionate pentru prima dată în uricul din 15 februarie 1410, când Alexandru cel Bun a donat muntele Suhard mănăstirii Moldoviţa. Prima menţiune despre existenţa comunei se datorează călugărilor de la Mănăstirea Putna care, în 1629 scriau că, atunci când Miron Barnovschi Movilă a trebuit să plece pentru a ocupa tronul Moldovei ,\"a găsit ţara ca fără domn, prădată de tătari şi tâlhari, care au lăsat Suceviţa numai cu piatră, iar alţii sunt la Cârlibaba şi mănăstirea stă în frică mare\" . Centrul comunei este aşezat la confluenţa râului Bistriţa cu pârâul Cârlibaba. Teritoriul comunei este foarte bogat din punct de vedere hidrografic, astfel că râul colector Bistriţa Aurie, care izvorăşte din Munţii Rodnei şi străbate teritoriul comunei, colectează apele afluenţilor Ţibău, Cârlibaba, Bila, Lala, Rusaia şi Deaca. În apele reci şi limpezi trăiesc şi se dezvoltă specii de peşti ca păstrăvul, lipanul şi lostriţa. Vegetaţia, alături de relief, contribuie la conturarea personalităţii peisajului comunei.