PRIMĂRIA JEBEL

Jebel este o comună situată în județul Timiș, România, compusă dintr-un singur sat cu același nume. A fost atestată documentar pentru prima oară în anul 1334, sub numele de Zephel, fiind de-a lungul istoriei o localitate cu o bogată trecută istorică. În perioada medievală, Jebel s-a remarcat prin prezența unor fortificații și prin dreptul de a organiza târguri locale.

De-a lungul secolelor, comuna a fost influențată de stăpâniri succesive — otomane, austriece și ulterior românești. Sub ocupația otomană, zona era recunoscută pentru resursele sale agricole, pădurile extinse și livezile bogate. După trecerea sub administrație austriacă, Jebel a cunoscut o dezvoltare accentuată, bucurându-se de una dintre cele mai mari comunități românești ortodoxe din Banat, cu cinci parohii.

Importanța istorică a localității este evidențiată și de evenimentele din timpul Revoluțiilor de la 1848, când comunitatea locală a fost implicată activ în evenimentele politico-sociale ale vremii. În perioada interbelică și după Tratatul de la Trianon, Jebel a devenit parte integrantă a Regatului României.

Populația comunei era de 3.584 locuitori la recensământul din 2011, majoritatea fiind români (88,28%), alături de mici comunități de romi și maghiari. Din punct de vedere confesional, ortodoxia este religia principală, însă există și minorități penticostale, baptiste și romano-catolice. Localitatea dispune de instituții educaționale cu tradiție, prima școală fiind atestată în 1750, precum și servicii medicale moderne, inclusiv un spital de psihiatrie deschis în 1962.