PRIMĂRIA SÂNPETRU MARE

Sânpetru Mare este o comună situată în județul Timiș, România, compusă din două sate: Sânpetru Mare (reședința) și Igriș. Aceasta se află în Câmpia Mureș–Aranca, care reprezintă extremitatea nord-vestică a câmpiei joase din partea Banatului, cu altitudini absolute între 82 și 95 m, crescând dinspre nord-vest spre sud-vest. Teritoriul este traversat de râul Aranca, care delimitează două niveluri de relief: un nivel mai înalt la sud (malul stâng), reprezentând o câmpie aluvionară remodelată de vânt, și un nivel mai jos la nord, o câmpie tipic aluvionară. Clima este temperată continentală cu influențe mediteraneene slabe, verile fiind plăcute, iar iernile blânde; temperatura medie anuală este de 10,8°C, iar precipitațiile medii ajung la 536 mm anual.

Sânpetru Mare este atestată documentar încă din 1333, când a apărut sub numele de Sancto Petro, datorită bisericii dedicate Sfântului Petru. De-a lungul istoriei, satul a cunoscut un amestec de populații: inițial români, apoi s-au stabilit aici sârbi, devenind majoritari în perioada otomană, urmate de colonizări germane spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. De asemenea, în apropiere s-a dezvoltat și satul Igriș, cunoscut pentru importanta mănăstire cisterciană ridicată în 1179, un centru cultural cu rol notabil în istoria regiunii.

Trecutul multicultural și poziționarea geografică fac din Sânpetru Mare o comună reprezentativă pentru diversitatea și istoria Banatului.