Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: Coşul pentru cereale

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

Coşul pentru cereale

După recoltatul şi treieratul cerealelor, păstrarea recoltei reprezintă o mare însemnătate pentru asigurarea resurselor de trai şi asigurarea seminţelor necesare semănatului. În aceste situaţii, ţăranul a căutat întotdeauna să aibă cele mai adecvate mijloace de depozitare şi păstrare a recoltei. Unul dintre aceste mijloace de depozitare este coşul.

Coşurile pentru cereale erau confecţionate din împletirea de nuiele, fixate uneori pe anumite platforme sau cadre din lemn. Împletitura, bine îndesată, se lipea, de cele mai multe ori, pe interior şi arareori pe exterior, ca protecţie contra dăunătorilor, cu un strat de lut amestecat cu bălegar de cal sau cu pleavă.

Tehnica împletitului constituie o adevărată artă, care face parte din suita celor mai vechi meserii practicate de om. Confecţionarea diverselor recipiente din fibre de plante, prin împletire simetrică, nu cerea folosirea a nici unei alte unelte în afară de propriile mâini.

Coşurile pentru cereale le regăsim sub forme interesante, în majoritatea zonelor ţării, cu denumiri diferite: târne, ţarcuri pentru bucate, coşuri, jigniţe etc. Ele constituie un aspect general de creaţie spontană, neregulată, dar armonios proporţionată. Scopul utilitar era depozitarea cerealelor la nivel de gospodărie. Mărimea coşurilor este în raport cu capacitatea de stocare şi, deci, starea materială a familiei care îl folosea.

În colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii există un număr de 20 de coşuri pentru cereal, din diferite zone ale ţării.

Coşul pentru cereale prezentat în imaginea alăturată provine din comuna Ozun, judeţul Covasna. Este confecţionat din nuiele împletite, mănunchiul conţinând 6-7 fire şi lipit, mai apoi, cu lut la interior, într-un strat de 8-10 mm grosime. Are formă paralelipipedică şi este prevăzut cu un cadru de susţinere format din bare de lemn orizontale şi verticale. Prezintă două compartimente.

La ora actuală, se încearcă revigorarea meseriei de împletit coşuri de nuiele, fiind o modalitate interesantă de înţelegere şi respectare a lucrului manual cu o utilitate ce ţine de domeniul artistic-meşteşugăresc.

Muzeograf Claudiu Ionuţ Şerban

Foto: Ştefan Olteanu